cantaridină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CANTARIDÍNĂ, cantaridine, s. f. (
Farm.) Substanță toxică extrasă din cantaridă. – Din
fr. cantharidine.cantaridină (Dicționar de neologisme, 1986)CANTARIDÍNĂ s.f. (
Med.) Substanță toxică extrasă din cantaridă, folosită ca stimulator al creșterii părului și ca afrodiziac. [< fr.
cantharidine].
cantaridină (Marele dicționar de neologisme, 2000)CANTARIDÍNĂ s. f. alcaloid toxic extras din cantaridă, stimulator al creșterii părului și afrodiziac. (< fr.
cantharidine)
cantaridină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cantaridínă (substanță)
s. f.,
g.-d. art. cantaridíneicantaridină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CANTARIDÍNĂ s. f. (
Farm.) Substanță toxică extrasă din cantaridă. — Din
fr. cantharidine.