candel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÁNDEL s. n. Zahăr cristalizat în prisme transparente mari, obținut prin cristalizarea lentă a zahărului din siropuri saturate, cu puritate mare. – Din
germ. Kandel[zucker].
candel (Dicționar de neologisme, 1986)CÁNDEL s.n. Zahăr cristalizat în prisme transparente. [< germ.
Kandel(zucker)].
candel (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)cándel s. n. – Zahăr cristalizat în prisme mari.
Germ. Kandel(zucker), din
arab. qandi; cf. it. candito, sp. cande. Răspîndit prin comerț (Borcea 180).
candel (Marele dicționar de neologisme, 2000)CÁNDEL s. n. zahăr cristalizat în prisme transparente. (< germ.
Kandel/zucker/)
candel (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CÁNDEL s. n. Zahăr cristalizat în prisme transparente. –
Germ. Kandel[zucker].
candel (Dicționaru limbii românești, 1939)*cándel n. (germ.
kandel- [
zucker, zahăr], d. it.
candito, cristalizat, vorbind de zahăr; fr.
candi, candel, d. ar.
qandi, zahăr de trestie; ngr.
kándi [scris
kánti]).
Munt. Zahăr cristalizat (mold.
zahar de gheață).
candel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cándel (zahăr ~) adj. invar.,
s. n.candel (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)candel n. zahăr cristalizat bun pentru tuse. [Nemț. KANDEL (ZUCKER)].
candel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CÁNDEL s. n.,
adj. invar. 1. S. n. Zahăr în formă de cristale mari, obținut prin cristalizarea lentă a zahărului din siropuri saturate, cu puritate mare.
2. Adj. invar. Care se referă la candel (1).
Zahăr candel. — Din
germ. Kandel[zucker].