campanulă - explicat in DEX

campanulă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoțel (2). – Din fr. campanule.

campanulă (Dicționar de neologisme, 1986)
CAMPANÚLĂ s.f. Plantă erbacee cu flori frumoase, albastre sau violete; clopoțel. [< fr. campanule].

campanulă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CAMPANÚLĂ s. f. plantă erbacee cu flori frumoase, albastre sau violete; clopoțel. (< fr. campanule)

campanulă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoțel (2). – După fr. campanule.

campanulă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
campanúlă (plantă) s. f., g.-d. art. campanúlei; pl. campanúle

campanulă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoțel (2). — Din fr. campanule.