cameleonic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAMELEÓNIC, -Ă, cameleonici, -ce, adj. (
Livr.) Care își schimbă culoarea. ♦ (Despre oameni) Versatil. [
Pr.:
-le-o-] –
Cameleon +
suf. -ic.cameleonic (Dicționar de neologisme, 1986)CAMELEÓNIC, -Ă adj. (
Liv.) Caracteristic cameleonului; de cameleon. [Pron.
-le-o-. / cf. fr.
caméléonique].
cameleonic (Marele dicționar de neologisme, 2000)CAMELEÓNIC, -Ă adj. caracteristic cameleonului. ◊ (despre oameni) versatil. (< fr.
caméléonique)
cameleonic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cameleónic (livr.)
(-le-o) adj. m., pl.
cameleónici; f.
cameleónică, pl.
cameleónicecameleonic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CAMELEÓNIC, -Ă, cameleonici, -ce, adj. (
Livr.) Care își schimbă culoarea. ♦ (Despre oameni) Versatil. [
Pr.:
-le-o-]
— Cameleon +
suf. -ic.