camaraderie - explicat in DEX

camaraderie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CAMARADERÍE, camaraderii, s. f. Legătură prietenească; colegialitate – Din fr. camaraderie.

camaraderie (Dicționar de neologisme, 1986)
CAMARADERÍE s.f. Legătură prietenească; colegialitate. [Gen. -iei. / < fr. camaraderie].

camaraderie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CAMARADERÍE s. f. legătură prietenească; colegialitate. (< fr. camaraderie)

camaraderie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CAMARADERÍE, camaraderii, s. f. Legătură prietenească, colegialitate – Fr. camaraderie.

camaraderie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*camaraderíe f. (fr. camaraderie). Colegialitate (maĭ ales în armată).

camaraderie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
camaraderíe s. f., art. camaradería, g.-d. art. camaraderíei; pl. camaraderíi, art. camaraderíile

camaraderie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
camaraderie f. unire sau familiaritate între camarazi.

camaraderie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CAMARADERÍE, camaraderii, s. f. Legătură prietenească; colegialitate — Din fr. camaraderie.