camaraderesc - explicat in DEX

camaraderesc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CAMARADERÉSC, -EÁSCĂ, camaraderești, adj. De camarad, privitor la camarad; p. ext. prietenesc. – Camaraderie + suf. -esc.

camaraderesc (Dicționar de neologisme, 1986)
CAMARADERÉSC, -EÁSCĂ adj. De camarad; exprimând camaraderie; (p. ext.) prietenesc. [< camaraderie + -esc].

camaraderesc (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CAMARADERÉSC, -EÁSCĂ, camaraderești, adj. De camarad. – Din camaraderie + suf. -esc.

camaraderesc (Dicționaru limbii românești, 1939)
*camaraderésc, -eáscă adj. (d. camaraderie). Fam. De camarad.

camaraderesc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
camaraderésc adj. m., f. camaradereáscă; pl. m. și f. camaraderéști

camaraderesc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CAMARADERÉSC, -EÁSCĂ, camaraderești, adj. De camarad, privitor la camarad; p. ext. prietenesc. — Camarader[ie] + suf. -esc.