călătorie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CĂLĂTORÍE, călătorii, s. f. Acțiunea de a călători; drum pe care îl face cineva într-un loc (mai depărtat). ◊
Expr. (
Ir.)
Călătorie sprâncenată = urare care arată indiferența pentru plecarea cuiva. –
Călători +
suf. -ie.