câinos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CÂINÓS, -OÁSĂ, câinoși, -oase, adj. (Despre oameni și despre manifestările lor) Crud, rău, hain. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinesc. –
Câine +
suf. -os.