busnat - explicat in DEX

busnat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BUSNÁT, -Ă, busnați, -te, adj. (Reg.) Bucălat. – Et. nec.

busnat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BUSNÁT, -Ă, busnați, -te, adj. (Reg.) Bucălat.

busnat (Dicționaru limbii românești, 1939)
busnát, brusnát și (vechĭ) bosnat, -ă adj. (probabil slav. Cp. cu îmbufnat). Est. Bucălat, dolofan, ca bufnița: față busnată, busnat la față.

busnat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
busnát (reg.) adj. m., pl. busnáți; f. busnátă, pl. busnáte

busnat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BUSNÁT, -Ă, busnați, -te, adj. (Reg.) Bucălat. — Et. nec.