burzului (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BURZULUÍ, burzuluiesc, vb. IV.
Refl. 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva); a se bursuca. ♦
Fig. (Despre vreme) A se schimba în rău. ♦
Refl. și
tranz. fact. (
Înv.) A (se) răscula, a (se) răzvrăti.
2. (Despre păr) A se zbârli. ◊
Expr. (
Tranz.;
fam.)
A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa. – Din
magh. borzolni.burzului (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)burzuluí (-uésc, -ít), vb. –
1. (Rar) A zbîrli, a ciufuli. –
2. A se răscula, a se răzvrăti, a se ridica.
Mag. borzolni „a zbîrli” (DAR), poate contaminat cu
pol. burzyć „a tulbura”,
burzić się „a se răscula” (Cihac, II, 35). –
Der. burzuluială, s. f. (răscoală, rebeliune);
burzuluitor, adj. (
înv., ațîțător; revoltător, scandalos).
burzului (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BURZULUÍ, burzuluiesc, vb. IV.
Refl. 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva). ♦
Fig. (Despre vreme) A se schimba în rău. ♦
Refl. și
tranz. (
Înv. și
arh.) A (se) răscula, a (se) răzvrăti.
2. (Despre păr) A se zbârli. ◊
Expr. (
Tranz.)
A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa. –
Magh. borzolni.burzului (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!burzuluí (a se ~) vb. refl.,
ind. prez. 3
sg. se burzuluiéște, imperf. 3
sg. se burzuluiá; conj. prez. 3
să se burzuluiáscăburzului (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BURZULUÍ, burzuluiesc, vb. IV.
Refl. 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva); a se bursuca. ♦
Fig. (Despre vreme) A se schimba în rău. ♦
Refl. și
tranz. fact. (
Înv.) A (se) răscula, a (se) răzvrăti.
2. (Despre păr) A se zbârli.
Expr. (
Tranz.;
fam.)
A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa. — Din
magh. borzolni.burzuluì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)burzuluì v. Mold.
1. a se sbârli:
noi ne-am burzuluit creasta AL.;
2. fig. a se înfuria, a se mânia:
zise ea burzuluită grozav CR.;
3. a se strica (de vreme frumoasă). [Ung. BORZANNI, a se sburli: v.
borz].