burtos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BURTÓS, -OÁSĂ, burtoși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Care are burtă mare; pântecos, burduhănos, burduhos, burticos.
2. (Despre un vas,
p. ext. despre alte obiecte) Bombat, pântecos. –
Burtă +
suf. -os.