burfui (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BURFUÍ, burfuiesc, vb. IV
Tranz. (
Reg.) A prăși porumbul pentru prima oară.
burfui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)burfuí (a ~) (
reg.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. burfuiésc, imperf. 3
sg. burfuiá; conj. prez. 3
să burfuiáscă