buret (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BURÉT s. n. 1. Fir de mătase naturală, gros și neregulat, obținut prin macerarea specială a unor gogoși.
2. Țesătură de mătase fabricată din acest fir;
p. ext. țesătură de bumbac cu fir gros, noduros și poros. – Din
fr. bourrette.buret (Dicționar de neologisme, 1986)BURÉT s.n. Fire groase și neregulate obținute din deșeuri de mătase naturală. ♦ Țesătură de mătase cu firul gros, neregulat și poros. [Pl.
-turi. / < fr.
bourrette].
buret (Marele dicționar de neologisme, 2000)BURÉT s. n. 1. fire groase și neregulate din deșeuri de mătase naturală. 2. țesătură de mătase cu firul gros, neregulat și poros. (< fr.
bourrette)
buret (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BURÉT s. n. Fir de mătase naturală, gros și neregulat, obținut prin macerarea specială a unor gogoși; țesătură de mătase fabricată din acest fir. –
Fr. bourette.buret (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)burét (fir, țesătură)
s. n.buret (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BURÉT s. n. 1. Fir de mătase naturală, gros și neregulat, obținut prin macerarea specială a unor gogoși.
2. Țesătură de mătase fabricată din acest fir;
p. ext. țesătură de bumbac cu fir gros, noduros și poros. — Din
fr. bourrette.