burelet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BURELÉT, bureleți, s. m. Cută a pielii, la extremitatea membrelor animalelor, care are rolul de a forma unghiile sau copitele. – Din
fr. bourrelet.burelet (Dicționar de neologisme, 1986)BURELÉT s.n. 1. Bandă groasă din bumbac, cauciuc, hârtie gudronată sau din lame de metal cu care se lipesc ușile și ferestrele la încheieturi; burlet.
2. (
Med.) Formație fibrocartilaginoasă a unei suprafețe articulare. ♦ Îngroșare în jurul unui focar inflamator. [< fr.
bourrelet].
burelet (Marele dicționar de neologisme, 2000)BURELÉT s. m. 1. (anat.) formație fibrocartilaginoasă a unei suprafețe articulare. 2. îngroșare în jurul unui focar inflamator. (< fr.
bourrelet)
burelet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)burelét (cută a pielii)
s. m.,
pl. bureléțiburelet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BURELÉT s. m. v. burlet.