buratic(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BURÁTIC,buratici, s. m. (Reg.) Broatec. [Var.: burátec s. m.] – Contaminare între bură și broatec.
buratic(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BURÁTIC,buratici, s. m. Broatec. [Var.: burátec s. m.] – Din bură + broatec.
buratic(Dicționaru limbii românești, 1939) burátic V. brotac.
buratic(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) burátic (reg.) s. m., pl. burátici
buratic(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BURÁTIC,buratici, s. m. (Reg.) Broatec. [Var.: burátec s. m.] — Contaminare între bură și broatec.