buratec (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BURÁTEC s. m. v. buratic.buratec (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BURÁTEC s. m. v. buratic.buratec (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)buratec m. Mold. brotac:
ați ieșit toți la lună ca buratecii EM. [Alterațiune populară din
broatec, sub influența lui
bură: brotacii apar numeroși după o ploaie].
buratec (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BURÁTEC s. m. v. buratic.