bucolic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BUCÓLIC, -Ă, bucolici, -ce, adj.,
s. f. 1. Adj. De păstor, păstoresc, pastoral;
p. ext. de la țară, câmpenesc, rustic, idilic.
2. S. f. Mic poem pastoral; eglogă, idilă. – Din
fr. bucolique, lat. bucolica.