buccinator - explicat in DEX

buccinator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BUCCINATÓR, buccinatori, S. m. Mușchi facial cu ajutorul căruia poate fi expulzat, cu putere, aerul din plămâni. – Din fr. buccinateur.

buccinator (Dicționar de neologisme, 1986)
BUCCINATÓR s.m. Mușchi al obrajilor, cu rol în masticație și în expulzarea forțată a aerului din plămâni. ♦ Nerv din regiunea obrajilor. [< fr. buccinateur].

buccinator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BUCCINATÓR s. m. 1. mușchi al obrazului, cu rol în masticație și în expulzarea forțată a aerului din plămâni. 2. nerv maxilar inferior. (< fr. buccinateur, lat. buccinator)

buccinator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
buccinatór s. m., pl. buccinatóri

buccinator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BUCCINATÓR, buccinatori, s. m. Mușchi facial cu ajutorul căruia poate fi expulzat, cu putere, aerul din plămâni. — Din fr. buccinateur.