brutalitate - explicat in DEX

brutalitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BRUTALITÁTE, brutalități, s. f. Fire, purtare, vorbă sau faptă brutală. – Din fr. brutalité.

brutalitate (Dicționar de neologisme, 1986)
BRUTALITÁTE s.f. Fire sau purtare brutală; grosolănie, violență. [Cf. it. brutalità, fr. brutalité].

brutalitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BRUTALITÁTE s. f. atitudine, purtare, vorbă brutală; grosolănie, violență. (< fr. brutalité)

brutalitate (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BRUTALITÁTE, brutalități, s. f. Fire sau purtare brutală; vorbă sau faptă de om brutal; grosolănie. – După fr. brutalité.

brutalitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*brutalitáte f. (fr. brutalité). Grosolănie, asprime. Faptă brutală.

brutalitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
brutalitáte s. f., g.-d. art. brutalitắții; pl. brutalitắți

brutalitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
brutalitate f. 1. firea omului brutal; 2. vorbă sau faptă brutală.

brutalitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BRUTALITÁTE, brutalități, s. f. Fire, purtare, vorbă sau faptă brutală. — Din fr. brutalité.