bretesă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRETÉSĂ, bretese, s. f. 1. Lucrare de fortificație medievală care întărea altă fortificație.
2. Armătură mobilă a coifului care apăra nasul. – Din
fr. bretesse.bretesă (Dicționar de neologisme, 1986)BRETÉSĂ s.f. Lucrare de fortificație medievală care întărea o altă fortificație. ♦ Nazal mobil la coifuri. [< fr.
bretesse].
bretesă (Marele dicționar de neologisme, 2000)BRETÉSĂ s. f. 1. lucrare de fortificație medievală care întărea o altă fortificație. 2. nazal (II) mobil la coifuri. (< fr.
bretesse)
bretesă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bretésă (
înv.)
s. f.,
g.-d. art. bretései; pl. bretésebretesă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRETÉSĂ, bretese, s. f. (
Înv.)
1. Lucrare de fortificație medievală care întărea altă fortificație.
2. Armătură mobilă a coifului care apăra nasul. — Din
fr. bretesse.