breaslă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BREÁSLĂ, bresle, s. f. 1. (În societatea medievală) Asociație de meșteșugari de aceeași branșă, creată pentru apărarea intereselor comune; organizație închisă a meșterilor.
2. Nume dat organizațiilor profesionale formate din muncitori și patroni; corporație.
3. Meserie;
p. ext. profesiune.
4. (
Înv.) Trupă de soldați recrutată din breslași (
1) și din diferite categorii ale burgheziei. – Din
sl. bratĩstvo.