brandy (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRANDY s. n. Coniac. [
Pr.:
bréndi] –
Cuv. engl.brandy (Dicționar de neologisme, 1986)BRANDY s.n. Rachiu de vin; coniac. [Pron.
bréndi. / < engl.
brandy].
brandy (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)brandy (angl.) [pron.
bréndi] s. n., art.
brandy-ul; (sorturi, porții) pl.
brandy-uribrandy (Marele dicționar de neologisme, 2000)BRANDY [BRÉNDI]
s. n. coniac. (< engl.
brandy)
brandy (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BRANDY, (
2)
brandy-uri, s. n. 1. Coniac.
2. Sort sau porție de brandy (1). [
Pr.:
bréndi] —
Cuv. engl.