brădișor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BRĂDIȘÓR, brădișori, s. m. 1. Brăduț.
2. Nume dat unor specii de plante erbacee perene, cu tulpina culcată, acoperită cu frunze mici, aciculare, la subsuoara cărora se găsesc sporangi cu spori, răspândite în pădurile montane; pedicuță. –
Brad +
suf. -ișor.