brădișor - explicat in DEX

brădișor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BRĂDIȘÓR, brădișori, s. m. 1. Brăduț. 2. Nume dat unor specii de plante erbacee perene, cu tulpina culcată, acoperită cu frunze mici, aciculare, la subsuoara cărora se găsesc sporangi cu spori, răspândite în pădurile montane; pedicuță. – Brad + suf. -ișor.

brădișor (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BRĂDIȘÓR, brăzișori, s. m. 1. Brăduț. 2. Mică plantă erbacee cu frunze subțiri și ascuțite, asemănătoare cu cetina de brad (Lycopodium elago). [Pl. și: brădișori] – Din brad + suf. -ișor.

brădișor (Dicționaru limbii românești, 1939)
brădișór m. Dim. d. brad. Cornișor (o plantă).

brădișor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
brădișór s. m., pl. brădișóri

brădișor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
brădișor m. 1. plantă ce crește prin pădurile muntoase (Lycopodium selago); 2. Tr. ienupăr.

brădișor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BRĂDIȘÓR, brădișori, s. m. 1. Brăduț. 2. Nume dat unor specii de plante erbacee perene, cu tulpina culcată, acoperită cu frunze mici, aciculare, la subsuoara cărora se găsesc sporangi cu spori, răspândite în pădurile montane; pedicuță. — Brad + suf. -ișor.