boștină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (
Reg.)
1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara.
2. Tescovină. [
Var.:
hoștínă s. f.] – Din
sl. voština.boștină (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)boștínă (boștíne), s. f. –
1. Reziduu de ceară, fagure uscat. –
2. Reziduu de struguri, tescovină. –
Var. voștină, hoștină. –
Mr. buștină, megl. văștină. Sl. vostina „uscat” (Miklosich,
Lexicon, 73; Cihac, II, 463); de la
voskij „ceară”,
cf. vospă. Nu este clară modificarea consoanei inițiale. –
Der. boștinar, s. m. (cumpărător de faguri uscați, sau de tescovină).
boștină (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (
Reg.)
1. Rămășiță din fagurele fiert, după ce s-a stors mierea și ceara.
2. Tescovină. [
Var.:
hoștínă s. f.] – Slav (
v. sl. voština).
boștină (Dicționaru limbii românești, 1939)boștínă V.
hoștină.boștină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)boștínă (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. boștínei; pl. boștíneboștină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)boștină f.
1. ceea ce rămâne din faguri, după ce se alege mierea și ceara;
2. tescovină. [Varianta
voștină (Mold.
hoștină) = slav. VOȘTINA, rămășiță de ceară].
boștină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (
Reg.)
1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara.
2. Tescovină. [
Var.:
hoștínă s. f.] — Din
sl. voština.