boșorog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOȘORÓG, -OÁGĂ, boșorogi, -oage, adj.,
s. m. și
f. (
Pop.) (Persoană) care suferă de hernie. ♦
Fig. (Om) bătrân, ramolit. –
Cf. boș.boșorog (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BOȘORÓG, -OÁGĂ, boșorogi, -oage, adj.,
s. m. și
f. (Persoană) care suferă de hernie. ♦
Fig. (
Ir.) Bătrân(ă), ramolit(ă).
boșorog (Dicționar de argou al limbii române, 2007)boșorog, boșorogi s. m., adj. m. (peior.) bătrân
boșorog (Dicționaru limbii românești, 1939)boșoróg adj. (d.
boș 2 după
șontorog).
Triv. Bolnav de boașe.
Fig. Beșleagă, păcătos, bleg.
boșorog (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)boșoróg (
pop.,
fam.)
adj. m.,
s. m.,
pl. boșorógi; adj. f.,
s. f. boșoroágă, pl. boșoroágeboșorog (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)boșorog a. și m. vătămat la intestine. [Din
boș cu un sufix analogic (cf.
hodorog)].
boșorog (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOȘORÓG, -OÁGĂ, boșorogi, -oage, adj.,
s. m. și
f. (
Pop.) (Persoană) care suferă de hernie. ♦
Fig. (Om) bătrân, ramolit. —
Cf. b o ș.