bourree (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOURRÉE s. n. 1. Vechi dans popular francez, cu ritm vioi; melodie după care se dansează.
2. Un fel de fagot. [
Pr.:
buré] –
Cuv. fr.bourree (Dicționar de neologisme, 1986)BOURRÉE s.n. 1. Vechi dans popular francez, cu ritm vioi; melodia acestui dans.
2. Instrument muzical asemănător cu fagotul. [Pron.
bu-ré, pl.
-euri. / < fr.
bourrée].
bourree (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bourrée (fr.) [pron.
buré]
(bour-rée) s. n., art.
bourrée-ul; pl.
bourée-uribourree (Marele dicționar de neologisme, 2000)BOURRÉE [BU-RÉ]
s. n. vechi dans popular francez, cu ritm vioi, cunoscut și ca dans de curte; melodia corespunzătoare. (< fr.
bourrée)
bourree (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOURRÉE s. n. 1. Vechi dans popular francez, cu ritm vioi, devenit dans de curte. ♦ Melodie după care se execută acest dans.
2. Un fel de fagot. [
Pr.:
buré] —
Cuv. fr.