bourel - explicat in DEX

bourel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOURÉL, -EÁ, bourei, -ele, s. m., adj. 1. S. m. Diminutiv al lui bour (1). 2. Adj. Cu coarne ca ale bourului (1); bourean. 3. S. m. Melc (1). – Bour + suf. -el.

bourel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bourél² (bou mic, melc) (bo-u-) s. m., pl. bouréi

bourel (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOURÉL¹, bourei, s. m. 1. Diminutiv al lui bour (1). 2. (Reg.) Melc.

bourel (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOURÉL², -EÁ, bourei, -ele, adj. Cu coarne ca ale bourului (1). – Din bour + suf. -el.

bourel (Dicționaru limbii românești, 1939)
bourél m., pl. eĭ. Bourean, boŭ drăgălaș. Sfredeluș, o pasăre. Melc, culbec (în jocurile copiilor).

bourel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!bourél¹ (bo-u-) adj. m., pl. bouréi; f. boureá, pl. bouréle

bourel (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bourel m. 1. bou (ca răsfățare): 12 boi bourei la coadă codalbei POP.; 2. nume dat melcului (din cauza coarnelor sale); 3. Buc. sfredeluș, numit și ochiu-boului (această păsărică nefiind mai mare decât un ochiu de bou).

bourel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOURÉL, -EÁ, bourei, -ele, s. m., adj. 1. S. m. Diminutiv al lui bour (1). 2. Adj. Cu coarne ca ale bourului (1); bourean. 3. S. m. Melc (I). — Bour + suf. -el.