boroni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BORONÍ, boronesc, vb. IV.
Tranz. (
Reg.) A grăpa. – Din
boroană.boroni (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BORONÍ, boronesc, vb. IV.
Tranz. (
Reg.) A grăpa. – Din
boroană.boroni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)boroní (a ~) (
reg.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. boronésc, imperf. 3
sg. boroneá; conj. prez. 3
să boroneáscăboroni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BORONÍ, boronesc, vb. IV.
Tranz. (
Reg.) A grăpa. — Din
boroană.boronì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)boronì v. Mold. a grăpa cu boroana.