borod (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)BORÓD s. n. Aliaj dur turnat, din grupul stelitului, întrebuințat la întărirea fețelor de lucru ale sculelor supuse la uzură mare.
borod (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)BOROD, com. în
jud. Bihor; 5.027
loc. (1991).
expl. de lignit și argile refractare.
borod (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)boród s. n.