bornaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BORNÁJ, bornaje, s. n. Bornare. – Din
fr. bornage.bornaj (Dicționar de neologisme, 1986)BORNÁJ s.n. Bornare. [< fr.
bornage].
bornaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)BORNÁJ s. n. bornare. (< fr.
bornage)
bornaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bornáj s. n.bornaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BORNÁJ, bornaje, s. n. Bornare. — Din
fr. bornage.