bondocel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BONDOCÉL, -EÁ,bondocei, -ele, adj. Diminutiv al lui bondoc. – Bondoc + suf. -el.
bondocel(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BONDOCÉL, -EÁ,bondocei, -ele, adj. Diminutiv al lui bondoc.
bondocel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) bondocél (fam.) adj. m., pl. bondocéi; f. bondoceá, pl. bondocéle
bondocel(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BONDOCÉL, -EÁ,bondocei, -ele, adj. Diminutiv al lui bondoc. — Bondoc + suf. -el.