boliște - explicat in DEX

boliște (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BÓLIȘTE, boliști, s. f. (Reg.) Boleșniță. – Boală + suf. -iște.

boliște (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
bóliște (bóliști), s. f. – Epidemie. Sl. bolestĭ (Tiktin; DAR). Der. boleșnită, s. f. (epidemie; calamitate).

boliște (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BÓLIȘTE, boliști, s. f. (Reg.) Epidemie, molimă. – Din boli (pl. lui boală) + suf. -iște.

boliște (Dicționaru limbii românești, 1939)
bóliște f. (vsl. bolestĭ, boală, supt infl. sufixului -iște). Rar. Boleșniță: se va întinde boliștea (Șez. 30, 196).

boliște (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bóliște^ (reg.) s. f., g.-d. art. bóliștii; pl. bóliști

boliște (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
boliște f. boleșniță: pănă s’o mai potoli boliștea CR.

boliște (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BÓLIȘTE, boliști, (Reg.) Boleșniță. — Boală + suf. -iște.