boldișor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BOLDIȘÓR,boldișoare, s. n. Diminutiv al lui bold. – Bold + suf. -ișor.
boldișor(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BOLDIȘÓR,boldișoare, s. n. Diminutiv al lui bold.
boldișor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) boldișór^ (reg.) s. n., pl. boldișoáre
boldișor(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BOLDIȘÓR,boldișoare, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui bold.— Bold + suf. -ișor.