boldi - explicat in DEX

boldi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOLDÍ, boldesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A îmboldi. 2. A căsca, a holba, a zgâi ochii. ♦ Refl. A privi cu încordare. – Din bold.

boldi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOLDÍ, boldesc, vb. IV. (Reg.) Tranz. 1. A căsca, a holba, a zgâi ochii. ♦ Refl. A privi cu încordare. 2. A ghionti, a împinge. ♦ Fig. A îndemna, a îmboldi. – Din bold.

boldi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
boldí (a ~)^ (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boldésc, imperf. 3 sg. boldeá; conj. prez. 3 să boldeáscă

boldì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
boldì v. 1. a împunge cu boldul; 2. a împinge cu cotul; 3. fig. a îndemna; 4. a aținti: ce boldești ochii la mine ? AL.

boldi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOLDÍ, boldesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A îmboldi. 2. A căsca, a holba, a zgâi ochii. ♦ Refl. A privi cu încordare. — Din bold.