boierinaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOIERINÁȘ, s. m. v. boiernaș.boierinaș (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BOIERINÁȘ, s. m. v. boiernaș.boĭerinaș (Dicționaru limbii românești, 1939)boĭerináș și -
rnáș m. (d.
boĭerín). Boĭer maĭ mic, cum eraŭ odinioară cămărașiĭ, cupariĭ, cĭohodariĭ, aproziĭ ș.a. Proprietar rural maĭ mic.
boierinaș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)boierinaș m.
1. boier de rangul cel mai de jos; boierinașii serviau la Curte în dregătoriile inferioare de cămărăși, cupari, ciohodari, aprozi, etc.;
2. boier dela țară;
3. (Brăila) varietate de crap ai cărui solzi aurii au un luciu metalic foarte puternic. [Diminutiv dela vechiu rom.
boiarin = slav. BOLĬARINŬ].
boierinaș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOIERINÁȘ s. m. v. boiernaș.