boierime - explicat in DEX

boierime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOIERÍME s. f. Totalitatea boierilor; mulțime de boieri; clasa boierească. – Boier + suf. -ime.

boierime (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOIERÍME s. f. Totalitatea boierilor, mulțime de boieri; clasa boierească; aristocrație. – Din boier + suf. -ime.

boĭerime (Dicționaru limbii românești, 1939)
boĭeríme f. (d. boĭer). Clasa boĭerilor, nobilime. V. protipendadă.

boierime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
boieríme s. f., g.-d. art. boierímii

boierime (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
boierime f. clasa boierilor, nobleța țării.

boierime (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOIERÍME s. f. Clasa stăpânilor feudali din Țările Române. — Boier + suf. -ime.