boitar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOITÁR, boitari, s. m. (
Reg.) Ajutor de păstor (de porci). – Din
magh. bojtár.boitar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BOITÁR, boitari, s. m. (
Reg.) Ajutor de păstor. [
Pr.:
boi-] –
Comp. magh. bojtár.boĭtar (Dicționaru limbii românești, 1939)boĭtár m. (ung.
bojtár, id.).
Ban. Ajutor de porcar orĭ de cĭoban.
boitar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)boitár^ (
reg.)
(boi-) s. m.,
pl. boitáriboitar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOITÁR, boitari, s. m. (
Reg.) Ajutor de păstor (de porci). — Din
magh. bojtár.