blăjeancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)BLĂJEÁNCĂ, blăjence, s.f. Locuitoare a Blajului.
blăjeancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)blăjeáncă s. f.,
g.-d. art. blăjéncei; pl. blăjénceblăjeancă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BLĂJEÁNCĂ, blăjence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din municipiul Blaj. —
Blăjean +
suf. -că.