bluming (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BLÚMING s. n. Laminor de blumuri. – Din
engl. blooming.bluming (Dicționar de neologisme, 1986)BLÚMING s.n. Laminor care se folosește la laminarea blumurilor. [Pl.
-guri. / < engl.
blooming].
bluming (Marele dicționar de neologisme, 2000)BLÚMING s. n. laminor pentru obținerea blumurilor. (< engl., fr.
blooming)
bluming (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BLÚMING, bluminguri, s. n. Laminor puternic folosit la laminarea blumurilor. –
Fr. blooming (<
engl.).
bluming (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)blúming s. n.,
pl. blúminguribluming (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BLÚMING, bluminguri, s. n. Laminor folosit pentru obținerea blumurilor. — Din
engl. blooming.