biotipologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIOTIPOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază biotipurile. [
Pr.:
bi-o-] – Din
fr. biotypologie, engl. biotypology.biotipologie (Dicționar de neologisme, 1986)BIOTIPOLOGÍE s.f. 1. Ramură a biologiei care studiază biotipurile.
2. Disciplină care cercetează pentru fiecare individ relațiile posibile între structura corpului și comportamentul psihologic. [Gen.
-iei. / < fr.
biotypologie].
biotipologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIOTIPOLOGÍE s. f. 1. ramură a biologiei care studiază biotipurile. 2. disciplină care studiază individul uman după criteriul structurii corpului și existența unor corelații între caracteristicile morfologice și psihologice, de natură temperamentală și caracterială. (< fr.
biotypologie, engl.
biotypology)
biotipologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIOTIPOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază biotipurile. [
Pr.:
bi-o-] – Din
fr. biotypologie, engl. biotypology.