bigbang (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIG BANG s. n. (
Astron.) Marea explozie (ipotetică) ce a inițiat expansiunea universului observabil. [
Pr.:
beng] – Din
engl. big bang [theory].
bigbang (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)Big Bang (
angl.) [
pron. bigbéng]
s. n.,
art. Big Bangulbigbang (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIG BANG [BIG-BÉNG] s. n. (astr.) marea explozie (ipotetică) a atomului primitiv de materie, care a inițiat expansiunea universului. (< engl.
bing bang/theory/)
bigbang (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIG BANG s. n. (
Astron.) Marea explozie (ipotetică) aflată la originea expansiunii universului. [
Pr.:
beng] — Din
engl. big bang [theory].