big (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIG, biguri, s. n. Unitate comercială complexă. – Din inițialele
B[ăcănie] +
I[ndustriale] +
G[ospodina].
big (Dicționar de neologisme, 1986)BIG s.n. Linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unui carton; îndoitură. [Pl.
-guri. / < germ.
Biga].
big (Marele dicționar de neologisme, 2000)BÍG s. n. linie de îndoire executată prin presare pe suprafața unui carton. (< germ.
Biga)
big (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)big (îndoitură, mașină)
s. n.,
pl. bíguribig (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIG, biguri, s. n. Unitate comercială complexă. — Din inițialele
B[ăcănie] +
I[ndustriale] +
G[ospodina].