bifoliat - explicat in DEX

bifoliat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)
BIFOLIÁT, -Ă, bifoliați, -te, adj. 1. Care are două frunze, cu două foi. 2. (Chim.) Dispus în două lame subțiri. [Pr.: -li-at] – Bi- +foliat.

bifoliat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIFOLIÁT, -Ă, bifoliați, -te, adj. Care are două foliole. [Pr.: -li-at] – Bi- + foliat.

bifoliat (Dicționar de neologisme, 1986)
BIFOLIÁT, -Ă adj. (Despre frunze compuse) Cu două foliole; bifoliolat. [Pron. -li-at. / cf. fr. bifolié, lat. bis – de două ori, folium – frunză].

bifoliat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BIFOLIÁT, -Ă adj. (despre plante) cu două frunze; difil. (< fr. bifolié)

bifoliat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bifoliát (-li-at) adj. m., pl. bifoliáți; f. bifoliátă, pl. bifoliáte

bifoliat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIFOLIÁT, -Ă, bifoliați, -te, adj. Care are două foliole. [Pr.: -li-at] — Bi- + foliat.