bibliomanie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIBLIOMANÍE s. f. Pasiune exagerată pentru cărți. [
Pr.: -
bli-o-] – Din
fr. bibliomanie.bibliomanie (Dicționar de neologisme, 1986)BIBLIOMANÍE s.f. Pasiune exagerată pentru cărți. [Pron.
-bli-o-, gen.
-iei. / < fr.
bibliomanie].
bibliomanie (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIBLIOMANÍE s. f. pasiune exagerată pentru cărți. (< fr.
biblomanie)
bibliomanie (Dicționaru limbii românești, 1939)*bibliomaníe f. (vgr.
biblion, carte, și
-manie. V.
-manie). Pasiunea bibliomanuluĭ.
bibliomanie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bibliomaníe (rar)
(bi-bli-o-) s. f.,
art. bibliomanía, g.-d. art. bibliomaníei; pl. bibliomaníi, art. bibliomaníilebibliomanie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bibliomanie f. pasiunea cărților.
bibliomanie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIBLIOMANÍE, bibliomanii, s. f. (Rar) Pasiune exagerată pentru cărți. [
Pr.:
-bli-o-] — Din
fr. bibliomanie.