bibliografic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIBLIOGRÁFIC, -Ă, bibliografici, -ce, adj. Care aparține bibliografiei, privitor la bibliografie. [
Pr.: -
bli-o] – Din
fr. bibliographique.bibliografic (Dicționar de neologisme, 1986)BIBLIOGRÁFIC, -Ă adj. De bibliografie, referitor la bibliografie. [< fr.
bibliographique].
bibliografic (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIBLIOGRÁFIC, -Ă adj. referitor la bibliografie. (< fr.
bibliographique)
bibliografic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BIBLIOGRÁFIC, -Ă, bibliografici, -e, adj. Care aparține bibliografiei, privitor la bibliografie. [
Pr.:
-bli-o] –
Fr. bibliographique (<
gr.).
bibliografic (Dicționaru limbii românești, 1939)*bibliográfic, -ă adj. (d.
bibliograf). Relativ la bibliografie.
bibliografic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bibliográfic (bi-bli-o-gra-) adj. m.,
pl. bibliográfici; f. bibliográfică, pl. bibliográficebibliografic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bibliografic a. privitor la bibliografie.
bibliografic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIBLIOGRÁFIC, -Ă, bibliografici, -ce, adj. Care aparține bibliografiei, privitor la bibliografie. [
Pr.:
-bli-o-] — Din
fr. bibliographique.