berbeci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BERBECÍ, berbecesc, vb. IV.
Tranz. (Rar) A izbi, a lovi puternic. – Din
berbec.berbeci (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BERBECÍ, berbecesc, vb. IV.
Tranz. (
Pop.) A izbi, a lovi. – Din
berbec.berbeci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)berbecí (a ~) (rar)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. berbecésc, imperf. 3
sg. berbeceá; conj. prez. 3
să berbeceáscăberbeci (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BERBECÍ, berbecesc, vb. IV.
Tranz. (Rar) A izbi, a lovi puternic. — Din
berbec.