berbecel - explicat in DEX

berbecel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BERBECÉL, berbecei, s. m. 1.(Zool.) Berbecuț. 2. (Ornit.) Sfrâncioc mare. – Berbec + suf. -el.

berbecel (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BERBECÉL, berbecei, s. m. Berbecuț. (1). – Din berbec + suf. -el.

berbecel (Dicționaru limbii românești, 1939)
berbecél m., pl. eĭ. Dim. d. berbec.

berbecel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
berbecél s. m., pl. berbecéi, art. berbecéii

berbecel (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
berbecel m. 1. berbece mic; 2. varietate de struguri; 3. Tr. și Buc. pasăre numită și capra dracului (Lanius).

berbecel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BERBECÉL, berbecei, s. m. 1. (Zool.) Berbecuț. 2. (Ornit.) Sfrâncioc mare. — Berbec + suf. -el.