barbetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BARBÉTĂ, barbete, s. f. 1. Smoc de barbă (
1) lăsat să crească pe părțile laterale ale feței.
2. Parâmă scurtă care servește la legarea unei ambarcații de o navă sau de chei. – Din
it. barbetta.