baptisteriu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BAPTISTÉRIU, baptisterii, s. n. Mic edificiu construit lăngă o biserică catolică pentru oficierea botezurilor. ♦ Spațiu, capelă în interiorul unei biserici catolice, destinate oficierii botezului. – Din
lat. baptisterium.baptisteriu (Dicționar de neologisme, 1986)BAPTISTÉRIU s.n. 1. Bazin de înot în termele antice.
2 Capelă sau biserică în care se fac botezuri; bazin folosit la botezul prin scufundare. [Pron.
-riu. / < lat.
baptisterium, cf. fr.
baptistère, it.
battistero].
baptisteriu (Marele dicționar de neologisme, 2000)BAPTISTÉRIU s. n. 1. bazin de înot în termele antice. 2. capelă pentru botez în bisericile catolice; bazin la botezul prin scufundare. (< lat.
baptisterium, fr.
baptistère)
baptisteriu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)baptistériu [
riu pron. ryu]
s. n.,
art. baptistériul; pl. baptistérii, art. baptistériile (-ri-i-)baptisteriu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BAPTISTÉRIU, baptisterii, s. n. Capelă pe lângă o biserică catolică pentru oficierea botezurilor; bazin folosit la botezul prin scufundare. —
Din lat. baptisterium.baptisteriŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)*baptistériŭ n. (vgr.
baptistérion). La catolicĭ, mic edificiŭ lîngă biserică în care se botează. La ortodocșĭ, cristelniță.